Clint Eastwood revine in cinematografe la 4 ani dupa ce le-a dat un pumn criticilor cu Million Dollar Baby. Bine fermentat, americanul apare de aceasta data la volanul unui Grand Torino. Din pacate pentru multi, acesta nu este cu film cu/despre masini... si bine face ca nu este.
Personajul principal, Walt Kowalski, este un veteran de razboi care tocmai a devenit vaduv. El locuieste intr-un cartier plin de imigranti, avand drept vecini niste vietneamez. Posesiv, mereu cu pusca in mana si etern nemultumit, el isi apara peluza de asiatici, precum ar fi fost in razboi. Carapacea in care este inchis incepe sa fie crapata de preotul din zona si generozitatea vecinilor iar in final el se imprieteneste cu Sue. Dupa asta, el devine maestrul/mentorul lui Thao, fratele lui Sue. Walt il modeleaza pe baiat, devenind un fel de Mr. Miyagi.
Finalul este pur, simplu si moralizator: razbunarea nu este buna + mereu poti sa indrepti o gresala din trecut. Prin sacrificiul sau a reusit sa aduca linistea in cartier si sa asigure viitorul unui copil asiatic, in "compensatie" pentru cel ucis in razboi. Masina lasata mostenire lui Thao confirma acest lucru, sugerand in acelasi timp ca vietnamezul e singurul copil de care este mandru.
Asadar, Gran Torino este un amestec genial de drama, comedie si tragedie....deci este de vazut.